Home » Spiritualitate » NAŞTEREA SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL

NAŞTEREA SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL

 

 

Tropar (glasul al 4-lea)sfantul-ioan-botezatorul-nasterea

„Proorocule şi Înaintemergătorule al venirii lui Hristos, după vrednicie a te lăuda pe tine nu ne pricepem noi, cei ce cu dragoste te cinstim că nerodirea celei ce te-a născut şi amuţirea părintelui tău s-au dezlegat întru mărită şi cinstită naşterea ta, şi întruparea Fiului lui Dumnezeu lumii se propovăduieşte.”

 

        Biserica creştină prăznuieşte astăzi naşterea Sf. Ioan Botezătorul. El se găseşte în ierarhia sfinţilor pe treapta cea mai înaltă, prin cinstirea acordată chiar de Mântuito­rul Hristos, când, vorbind ucenicilor săi despre Sf. Ioan Botezătorul, care era închis în temniţă de Irod Antipa, zice: „Adevăr vă spun, că dintre cei născuţi din femeie nu s-a sculat nici unul mai mare decât Ioan Botezătorul” (Matei XI, 71).

      Viaţa lui este ea însăşi un model: trăitor în nevoinţă şi în rugăciune, grăitor şi apărător al dreptăţii, al fidelităţii în căsătorie  (Matei 14,3-4), al milei faţă de săraci (Luca 3,11), propovăduind ascultarea faţă de Legea lui Dumnezeu şi curăţirea de orice păcate.

        Sf. Ioan Botezătorul s-a născut în satul Ain Karem, la mică distanţă de Ierusalim.
Istorisirea naşterii lui o găsim descrisă de Sf. Evanghelist Luca in primul capitol al Evangheliei sale: În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot cu numele Zaharia, din ceata preoţească a lui Abia, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron şi se numea Elisabeta. Erau amândoi drepţi înaintea lui Dumnezeu, păzind fără prihană toate poruncile şi rânduielile Domnului. Dar n-aveau copii, pentru că Elisabeta era stearpă şi amândoi erau bătrâni în zilele lor. Dar pe când slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, în rândul săptămânii sale, a ieşit la sorţi, după obiceiul preoţiei, să intre să tămâieze în templul Domnului. Iar în ceasul tămâierii toată mulţimea poporului se ruga afară. Atunci i s-a arătat lui Zaharia un înger al Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii. Şi când l-a văzut, Zaharia s-a înspăimântat şi l-a apucat frica. Dar îngerul a zis către el: nu te teme Zaharia, căci rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu pe care îl vei numi Ioan. Vei avea bucurie şi veselie şi se vor bucura mulţi de naşterea lui, căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea nici vin, nici băutură ameţitoare şi se va umple de Duhul Sfânt, chiar din pântecele mamei sale. Şi pe mulţi din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor. El va merge înaintea Domnului cu duhul şi cu puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor spre copii şi pe cei neascultători la înţelepciunea drepţilor, ca să întocmească Domnului un popor bine pregătit. Atunci a zis Zaharia către înger: după ce voi cunoaşte aceasta?, pentru că eu sunt bătrân şi femeia mea înaintată în vârstă. Iar îngerul, răspunzând, i-a zis: eu sunt Gavriil, care stau înaintea lui Dumnezeu şi sunt trimis să vorbesc cu tine, aducându-ţi această veste bună. Dar iată, vei fi mut, neputând să vorbeşti până în ziua când vor fi acestea, pentru că n-ai crezut în cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor. Iar poporul aştepta pe Zaharia şi se mira că întârzie în templu. Dar când a ieşit afară, nu putea să le vorbească. Atunci ei au înţeles că el avusese o vedenie în templu, pentru că le făcea numai semne cu mâna şi rămăsese mut. După ce s-au împlinit zilele slujbei lui la templu, s-a dus la casa sa. Iar după aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a rămas însărcinată şi s-a tăinuit pe sine cinci luni, zicând: astfel mi-a făcut mie Domnul în zilele când a socotit să ridice dintre oameni înjosirea mea.
Şi când i s-au împlinit zilele ca să nască, a născut un fiu; şi au auzit vecinii şi rudele ei că Domnul a mărit mila Sa faţă de ea şi se bucurau împreună cu Elisabeta. Iar când a fost ziua a opta, au venit să taie împrejur pruncul şi voiau să-l numească Zaharia, după numele tatălui său. Dar, răspunzând, mama lui a zis: nicidecum!, ci se va numi Ioan. Iar ei au zis către ea: nu este nimeni între rudele tale, care să aibă acest nume. Şi au făcut semn tatălui său, cum ar vrea să-i fie numele. Atunci el, cerând o tăbliţă, a scris astfel: Ioan va fi numele lui. Şi s-au mirat toţi. Dar în clipa aceea i s-a deschis gura, şi limba i s-a dezlegat şi a început să vorbească, binecuvântând pe Dumnezeu. Atunci a cuprins frică mare pe toţi care locuiau împrejurul lor; iar în tot ţinutul, de prin munţii Iudeii, s-au vestit toate cuvintele acestea. Şi toţi câţi le-au auzit le-au pus în inima lor, zicând: oare, ce va fi pruncul acesta? Căci în adevăr mâna Domnului era cu el. Iar Zaharia, tatăl lui, plin fiind de Duhul Sfânt, a proorocit şi a zis: bine este cuvântat Domnul Dumnezeul lui Israel, că a cercetat şi a făcut răscumpărare poporului său. Iar tu, pruncule, vei fi chemat proorocul Celui preaînalt, căci vei merge înaintea feţei Domnului, ca să pregăteşti căile Sale. Şi pruncul creştea şi se întărea cu duhul; şi a fost în pustie până în ziua când s-a arătat lui Israel.”

       Socotindu-l ca pe cel mai mare între sfinţi, după Maica Domnului, Biserica Ortodoxă are şase zile de prăznuire pentru Sfântul Ioan Botezătorul.
În ordine calendaristică, cu începutul anului bisericesc (1 septembrie):

  • 23 septembrie – Zămislirea Sf. Prooroc Ioan Botezătorul
  • 7 ianuarie – Soborul Sf. Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului (a doua zi după Teofanie, 6 ianuarie)
  • 24 februarie – Întâia şi a doua aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul
  • 25 mai – A treia aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul
  • 24 iunie – Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaică)
  • 29 august – Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul  (pe care Biserica a rânduit-o ca zi de post negru).

       Mijlocitor puternic şi fierbinte rugător, Sfântul Ioan conturează şi reuneşte cele două planuri distincte şi totuşi unitare ale istoriei mântuirii: Legea Veche şi Legea cea nouă a Iubirii. Transpunând hotarul dintre acestea, Sfântul Ioan devine un mijlocitor autentic al celor ce-L cinstesc pe Mântuitorul Iisus Hristos, încredinţându-le credincioşilor misiunea de a-L arăta şi de a-L propovădui ei înşişi pe Hristos lumii.

Comentarii

comentarii

Lasa un comentariu

Adresa dvs. de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

*


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>